cunoastere si incredere

Pentru orice persoana este important sa se cunoasca, sa stie ce trasaturi are, care sunt punctele sale forte si cele care trebuie slefuite, sa stie ce ii place sa faca si ce ii displace, care sunt preferintele de relationare, profesionale, culinare sau vestimentare. Acest proces de cunoastere de sine este important sa fie cultivat inca de la varste mici, inca de cand copiii incep sa isi manifeste preferintele in legatura cu anumite persoane, activitati de petrecere a timpului liber, mancaruri, sporturi.

Primii care ii pot ajuta pe copii sa se cunoasca si sa isi creasca increderea in fortele proprii sunt, evident, parintii. Va invit sa cititi in continuare un material despre cum ii puteti ajuta sa devina constienti de ei insisi, dar si despre cum le puteti facilita cresterea increderii in propriile forte.

–          Observati comportamentul copilului si oferiti feedback constructiv

Este foarte important sa observati comportamentul copilului pentru a identifica felul in care reactioneza la frustrare. Daca atunci cand nu reuseste sa faca ceva se enerveaza si renunta usor, este cazul sa interveniti in a-l ajuta sa insiste mai mult si sa rezolve situatia respectiva. In caz contrar, va renunta si va incepe sa creada despre sine ca nu se descurca. Studiile arata faptul ca acei copii care au toleranta scazuta la frustrare au tendinta de a dezvolta o slaba stima de sine pe termen lung. Nu au rabdare sa incerce, renunta, nu rezolva sarcina, de unde si parerea ca nu sunt in stare de nimic. Tocmai de aceea este important ca parintii sa fie langa ei, sa ii observe si sa ii ajute in a face fata frustrarii. Atunci cand ii vedeti ca isi pierd rabdarea sau se infurie pentru ca nu reusesc, le puteti spune de exemplu: “Stiu ca este enervant uneori sa incerci sa rezolvi un puzzle. Hai sa vedem cum putem rezolva impreuna”.

In schimb, copiii care au toleranta mai crescuta la frustrare, incearca de mai multe ori sa rezolve sarcina pana cand reusesc. Reusita ii va ajuta sa concluzioneze ca sunt capabili, ca pot, de unde si stima de sine mai mare.

De asemenea, este important sa ii obisnuim pe copii inca de cand sunt mici cu oferirea unui feedback. In felul acesta ei isi dezvolta limbajul, precum si capacitatea de introspectie si de analiza.

Ex. Mi-a placut sa te privesc astazi cand te jucai cu prietenii tai. Pareai foarte implicat in activitate si ca iti iei rolul in serios. Au fost si momente cand parea ca ceva te supara, mai ales cand X si Y se certau/mai ales atunci cand X ti-a luat jucaria. Ma intreb cum a fost pentru tine situatia. 

–          Discutati pe teme variate si adresati intrebari deschise

Asta inseamna ca este important sa ne cunoastem noi ca si parinti si sa discutam cu copiii despre caracteristicile noastre, preferinte, puncte de vedere. Atunci cand sunteti in masina si parcurgeti distante mai mari, puteti propune ca si activitati Jocuri de cunoastere. Adresa-ti-va pe rand intrebari despre diferite caracteristici, preferinte si abilitati. Atat parintii, cat si copiii trebuie sa adreseze si sa raspunda la intrebari. Acest tip de activitate faciliteaza discutiile, introspectia si o mai buna autocunoastere a copilului.

Exemplu de posibile intrebari pentru parinti:

In ce data te-ai nascut? Ce anotimp era cand te-ai nascut? Care a fost jocul preferat cand erai mic? Care este mancarea ta preferata? Ce ti-a placut cel mai mult la sotul/sotia ta cand v-ati cunoscut?

Exemplu de posibile intrebari pentru copii:

In ce data te-ai nascut? Care este jocul tau preferat? Care este culoarea ta preferata? Care este jocul tau preferat? Ce iti place cel mai mult din ceea ce faci la scoala? Ce iti displace cel mai mult din ceea ce faci la scoala? Cine este cel mai buna prieten al tau? Ce iti place cel mai mult la prietenul tau? Prin ce te asemeni cu prietenul tau?

–          Incurajati si laudati copilul

Copiii trebuie incurajati si laudati chiar si atunci cand rezultatul obtinut nu a fost cel mai bun. Este important sa apreciati procesul si nu neaparat rezultatul. Este foarte important sa ii ajutati sa fie mandrii de ei insisi, nu sa depuna eforturi pentru a va face mandrii pe dvs. ca si parinti.

Ex. Nu ai castigat meciul acesta, dar trebuie sa fii mandru de eforturile pe care le-ai depus!

–          Identificati si corectati credintele nerealiste

Este important pentru parinti sa identifice credintele irationale ale copiilor, fie ca este vorba despre perfectiune, atractivitate, abilitati sau orice altceva. Este important sa ii ajutam pe copii sa aiba standard realiste in autoevaluare si sa ii ajutati sa aiba o conceptie sanatoasa despre sine. Parerile nerealiste devin moduri constante de a gandi si se transforma in realitate pentru copii.

De exemplu, un copil care se descurca foarte bine la scoala, insa are dificultati la matematica, poate spune: “Nu sunt bun la matematica. Sunt un elev prost.” Nu numai ca aceasta este o generalizare, dar este o setare care il pregateste pe copil pentru esec. In astfel de cazuri trebuie sa ii ajutati pe copii sa vada situatia mai obiectiv. Un raspuns care l-ar putea ajuta ar putea suna astfel: “Esti un elev bun, te descurci foarte bine la cele mai multe materii. Matematica este o materie pentru care va trebui sa petreci mai mult timp si sa depui eforturi mai mari. Ce spui, ce esti dispus sa faci ca sa te descurci mai bine? Cine ar putea sa te jute cu matematica?

Acestea ar fi primele masuri pe care este important sa le luati cu scopul de a va ajuta copilul sa se cunoasca mai bine, sa isi cunoasca preferintele, punctele forte si sa ii facilitati cresterea increderii in fortele proprii.

Va invitam sa fiti parinti responsabili, sa cititi, sa aflati informatii noi si, cel mai important, sa le puneti in aplicare.

Cu drag,

Psih. Raluca Cristea