sa faca fata intimidariiInvata-ti copilul sa faca fata intimidarii!

S-a intamplat destul de des sa aud parinti care vorbesc despre agresivitate in scoala, violenta printe copii, intimidare, furturi sau brutalizare fizica si verbala, ceea ce se numeste bullying in limba engleza.

De asemenea, vad frecvent atunci cand merg in parc alaturi de fiul meu copii care agreseaza sau ii intimideaza pe altii. Cei care intimideaza le spun cuvinte urate, ii incoltesc, le cer diferite lucruri sau ii lovesc pur si simplu. Cei agresati, de obicei lasa capul in jos, nu ii privesc pe agresori in ochi si vorbesc pe un ton scazut, se roaga sa fie lasati in pace. Este un tablou greu de suportat pentru un adult, cu atat mai mult pentru un copil…
Am abordat acest subiect in cadrul grupului de dezvoltare personala pentru copii pe care il moderez si am fost curioasa sa aflu daca si copiii din grup s-au confruntat cu astfel de probleme la scoala (a se nota faptul ca cei mai multi sunt in clasa zero, varsta 6-7 ani). Am aflat cu stupoare faptul ca fiecare dintre ei, ori fusese agresat, ori stia cel putin un caz de astfel de intamplari pe care le experimentasera colegi sau prieteni de-ai lor.
Copiii au fost foarte interesati sa afle cum sa faca fata unor astfel de situatii, au participat activ la jocurile de rol pe care le-am propus, ceea ce m-a determinat sa impartasesc si cu voi cateva abilitati pe care fiecare parinte trebuie sa il invete pe copilul sau.

Abilitatea 1 – Reactioneaza cu Calm, Respect si Incredere

Oamenii sunt mai putin susceptibili de a fi intimidati, agresati, brutalizati daca merg, stau sau acționeaza cu calm, respect și încredere. Proiectarea unei atitudini pozitive, asertive înseamnă păstrarea capului sus, spatele drept, mersul vioi privind în jur având o față și corp pașnic si depasirea oamenilor care ar putea provoca probleme .
Pentru a practica, arată copilul diferenta intre a fi Pasiv, Agresiv sau Asertiv în limbajul corpului, tonul vocii și alegerea cuvintelor . Exerseaza cu copilul mersul indrumandu-l sa aiba o atitudine de succes, prin a spune de exemplu: “E minunat!” “Acum fa pasii mai mari!”, “Uită-te în jurul tău”, ” Îndreaptă spatele”.

Abilitatea 2 – Plecati într-un mod puternic, pozitiv

Cea mai buna tactica de auto-apărare se numește “negarea țintei”, care înseamnă “să nu fiu acolo”. Puneti in scena un joc de rol în care copilul dumneavoastră poate merge pe coridorul școlii (sau orice alt loc în care el sau ea ar putea fi agresati). Puteți pretinde ca sunteti copilul care acționează agresiv stand in picioare rezemat de perete si spunand lucruri rele. Întrebați copilul care ar putea fi aceste lucruri rele pentru că ceea ce este considerat insultător sau suparator este diferit pentru persoane diferite , momente și locuri. Dacă nu stiti ce să spuneti, doar aratati cu degetul catre copil și strigati “Bla! Bla! Blah!”
Antrenati copilul sa schimbe direcția atunci când se simte intimidat, astfel incat sa iasa din raza vizuala a agresorului. Amintește-i copilul să plece calm și cu încredere respectuoasa, uitându-se înapoi pentru a vedea unde este “bătăușul”. Lăsați copilul sa practice plecatul într-un mod asertiv, spunând ceva neutru pe un ton normal al vocii ca “Ne vedem mai târziu!” Sau “O zi bună!”. Subliniați că a ieși din linie sau a schimba locul este de multe ori cea mai sigură alegere pentru a te indeparta de cineva care acționează în condiții de nesiguranță.

Abilitatea 3 – Stabileste limite pentru situatiile lipsite de respect si comportamente periculoase

Amintește-le copiilor si adolescentilor ca valorile voastre sunt de a avea un mediu primitor și sigur pentru toți – și că a fi crud sau sau a provoca durerere este greșit chiar dacă se întâmplă fata în fata, prin intermediul social media, prin mesaje text, online sau în orice alt mod. Fiti un exemplu bun de urmat fiind atent cu privire la ceea ce spui și faci in viata de zi cu zi. Corectati imediat orice limbaj sau remarci prejudicioase, chiar dacă aceasta este “doar o glumă”. Învațati-i pe copii să cum să corecteze orice limbaj lipsit de respect îndreptat la adresa lor sau a altora spunând: “Asta nu a sunat bine” sau “Asta suna a jignire” sau ” Vă rugăm să încetați a spune că”. Spuneti-le copiilor ca daca nu se simt în siguranță sa isi exprime singuri punctul de vedere, atunci treaba lor este sa obtina ajutor de la un adult .
Limitele pot fi de asemenea importante în relațiile cu comportamente agresive sau amenințătoare, în situații în care nu este posibil să părăsească pur si simplu incaperea. Desigur, în cazul în care acest lucru se întâmplă, trebuie sa aveti grija si să luati măsuri pentru a opri acest comportament imediat . Cu toate acestea , în cazul în care un copil este ingrijorat sau a avut această problemă în trecut, practicarea unor modalitati despre cum să scape în siguranță în momentul respectiv, il pot inarma cu foarte multă putere . Adresați-vă copilului pentru exemple.
Pretinde ca iti urmaresti copilul si apoi il bati foarte ușor pe umar. Fa acest lucru foarte atent; scopul este de a practica ceea ce va avea de facut mai degrabă, decât să fie dureros sau înfricoșător. Antreneaza-ti copilul, sa se intoarca, sa stea drept, sa isi puna mainile in fata corpului ca un gard de protectie si sa spuna cu voce tare: Stop!
Apoi pretinde ca blochezi ușa într-o sală de clasă sau baie. Arata cu degetul catre copil si striga “Bla!Bla!Bla!”. Antreneaza copilul să stabilească limite, folosind o voce calmă, dar clara, sa fie ferm si politicos, nu rugator sau agresiv. De exemplu, ” STOP ! Te rog sa te dai la o parte! Vreau sa să plec! Dă-te din calea mea! Vreau doar să plec”. Dati-va la o parte si lasati copilul sa plece.
Arată-i cum se face și incurajeaza copilul sa încerce, chiar dacă s-ar putea sa ii fie greu sa faca acest lucru.
Copiii au nevoie de sprijin pentru a învăța aceste abilități. Ideea este ca in primul rand copilul dumneavoastră sa invete sa aiba grija de spatiul personal prin indeprtarea de astfel de situatii si daca este necesar sa stabileasca limite de îndată ce o problemă este pe cale să înceapă – în așa fel încât copilul dumneavoastră sa nu aștepte ca problema să se agraveze.

Abilitatea 4 – Foloseste-ti vocea

Tipatul sau vorbitul tare solicita atentia celor din jur intr-o situatie de intimidare. Sa presupunem ca cineva incearca sa il loveasca, sa il impinga sau sa il muste pe copilul tau. Poti pune in scena acasa acest scenariu, jucand cu blandete si cu atentie ca si cum ai fi pe punctul de a face ce am descris mai sus.
Invata-ti copilul sa se retraga si sa strige suficient de tare NU! Invata-l sa spuna, “STOP! Nu imi place asta”. Invata-ti copilul sa se uite in ochii agresorului si sa ii vorbeasca ferm si sa isi tina mainile intinse in fata ca un zid peste care nu ar putea trece nimeni.
Daca persoana care il agreseaza nu se opreste, invata-ti copilul sa tipe dupa ajutor. De exemplu: “Stop! Da-te din calea mea! Ajutor! X (numele) ma agreseaza! Aminteste-I copilului sa plece sis a mearga sa ceara ajutorul unui adult cat mai curand posibil.
Abilitatea 5 – Protejeaza-ti sentimentele de porecle nedorite/insulte

A-i invata pe copii cum sa se protejeze de insulte ii poate ajuta sa aiba grija de viata lor emotionala toata viata. Discutati despre cum a spune sau a scrie (via e-mail, sms) cuiva lucruri negative inseamna sa creezi probleme mai mari, nu sa le rezolvi.
Ii puteti insa invata acasa cum sa se apere de puterea cuvintelor care ii jignesc sau ranesc. Ajutati-va copilul sa arunce cuvintele urate pe care le spun copiii la cosul de gunoi. Apoi invatati-i sa isi spuna ceva pozitiv care sa inlocuiasca acele semnificatii negative. De exemplu, daca cineva spune: “Nu-mi place de tine!’’ il poti invata sa arunce aceste cuvinte si sa isi spuna “Mie imi place de mine”. Daca cineva ii spune “Esti prost”, ajuta-l sa arunce aceste cuvinte la gunoi si sa isi spuna: “Sunt destept”. Daca cineva spune: “Nu vreau sa ma joc cu tine”, aruncati aceste cuvine si invatati-l sa isi aminteasca formula “Imi pot gasi alti prieteni de joaca”.

Abilitatea 6 – Vorbeste pentru a fi inclus in joc

A fi exclus fara motive serioase, este de asemenea o forma de intimidare/agresare. Este important sa realizam ca uneori copii evita un alt copil datorita sentimentelor sale dureroase sau negative. In acest caz, este important ca adultii sa ii ajute e copii sa dezvolte mai multe abilitati sociale pozitive si sa negocieze relatii de tipul castig-castig (win-win).
Astfel, cand fiul/fiica ta se confrunta cu astfel de dificultati, iti propun sa jucati cateva joculete voi, sau impreuna cu niste marionete/plusuri.
De exemplu, incepe prin a pretinde ca esti un copil care se joaca un joc alaturi de alti copii si care incearca sa il inlature pe copilul tau care isi doreste sa se joace si el. Invata-ti copilul sa mearga spre acel loc si sa spuna increzator si ferm, “Vreau sa ma joc si eu!”.
Invata-ti copilul sa fie increzator si prietenos, nu rugator sau agresiv. Roaga-ti copilul sa iti spuna cateva motive pentru care copiii l-ar exclude din joc.
De exemplu, daca motivul este “Nu esti suficient de bun”, copilul tau poate exersa sa spuna : ’’O sa fiu mai bun daca exersez”. Daca motivul este “Suntem deja prea multi”, copilul tau poate spune “Sigur mai este loc aici pentru inca o persoana”, sau daca i se reproseaza ca a trisat, atunci poate spune “Nu am inteles bine regulile, haideti sa le facem mai clare de data aceasta”.

Abilitatea 7 – Insista atunci cand ai nevoie de ajutorul unui adult ocupat

Copiii care au fost agresati/intimidati, au nevoie sa le spuna profesorilor, parintilor si altor adulti despre ceea ce s-a intamplat clar, calm si insistent chiar daca acesti adulti sunt foarte distrasi – chiar daca cerinta lor de a primi ajutor nu i-a ajutat anterior.
A-i invata cum sa aiba un limbaj ferm si politicos, un limbaj al trupului si tonul vocii potrivite chiar si in momente cand sunt sub presiune si sa nu renunte in a solicita ajutor, este o abilitate care ii va ajuta intreaga viata.
Ceea ce ar putea spune adultilor cu un ton ferm si politicos pot fi urmatoarele:
“Ma scuzati, am o problema legata de siguranta mea”/ “Ma scuzati, chiar am nevoie de ajutorul dvs.”
Sigur, se poate intampla ca adultul caruia ii cere ajutorul sa ii spuna ca este ocupat si ca se poate descurca singur. Copilul trebuie invatat sa ceara ajutor in continuare si sa nu renunte pana cand nu obtine ceea ce doreste, chiar cu riscul de a supara pe cineva.

Abilitatea 8 – Foloseste autoaprarea fizica ca si ultima varianta

Copiii au nevoie sa stie cand au dreptul sa isi foloseasca forta fizica pentru a opri o persoana sa il mai raneasca. In cele mai multe cazuri, forta fizica poate fi folosita doar atunci cand te afli pe punctul de a fi ranit si si nu poti pleca sau primii ajutor. Oricum, problemele legate de autoaparare nu sunt foarte clare. Familiile au reguli diferite legate de aceste limite, iar scolile de cele mai multe ori pedepsesc un copil care a raspuns cu agresivitate unor acte de violenta la care a fost/ar fi putut fi supus.

A invata autoapararea ii ajuta pe cei mai multi dintre copii sa fie mai increzatori in fortele proprii, chiar daca nu vor utiliza cele invatate in lumea reala. Doar pentru faptul ca fiul/fiica ta are incredere in sine, il/o va ajuta sa nu devina victima in cele mai multe dintre situatii.
Asadar dragi parinti, nu neglijati momentele in care copii va spun ca au fost agresati. Ascultati cu atentie, cereti detalii si exersati cu cei mici sau mai mari diferite abilitati care sa ii ajuta sa faca fata mai bine situatiilor viitoare cu care se vor confrunta. Depuneti eforturi sa intrati in lumea lor, fiti alturi de ei si deslusiti tainele emotiilor alaturi de ei. Intrebati-va: Oare de ce fiul/fiica mea este victima in aceste situatii? Puteti aborda acest subiect si fara sa se planga de faptul ca au fost agresati; mai bine preveniti decat sa rezolvati o problema destul de dificila si delicata.  De asemenea, a-i inscrie la cursuri de arte martiale sau de dezvoltare personala, ii va ajuta pe copii sa se simta mai valorosi, mai puternici si sa aiba mai multa incredere in propria persoana.
Articolul a fost inspirat si tradus partial de pe site-ul: https://www.kidpower.org/library/article/prevent-bullying/

Cu ganduri pozitive alaturi de parinti si copii, 

Psiholog, psihoterapeut Raluca Cristea